Molidul

    

           
                     Molidul , numit si bradul rosu , este un arbore rasinos specific zonelor premontane si montane de la noi.Este un arbore care se dezvolta in climat racoros si relativ umed, intâlnindu-se in nord-estul Europei (Peninsula Scandinava, Siberia europeana, regiunea Baltica), in nordul Asiei, precum si în zonele montane din centrul Europei (Carpati, Tatra, Alpi).Este un arbore inalt de circa 40 m, dar care poate ajunge pana la 60 m (este cel mai inalt arbore salbatic de la noi), cu  coroana piramidala, bogata si compacta, permanent verde, cu frunze aciforme de culoare verde inchis . Forma conic-piramidala se datoreaza cresterii din ce in ce mai scurte a crengilor, dinspre baza spre varf.Florile sunt unisexuat-monoice, cele mascule producand foarte mult polen anemofil, care primavara formeaza, in bataia vantului, adevarati nori de praf galbui in jurul arborelui. Florile femele , apar ca niste mici ghemotoace, care dupa fecundare, se transforma in conuri, a caror solzi adapostesc samanta .Conurile la molid, sunt cilindrice, brune  la maturitate, erecte în stadiul tânăr, apoi pendante si caduce .  

           

Pinul

                     

   Originar in emisfera nordica , Pinul cuprinde peste 80 de specii de arbori , cu scoarta rosie . Frunzele aciculare , persistente si dispuse in manunchiuri  , sunt invelite la baza de o teaca membranoasa . Florile sunt unisexuat - monoice , in timp ce fructele reprezentate de conuri sunt drepte , orizontale sau pendente , cu forme si marimi variabile . Coroana pinului este de regula conica , cu posibilitate de latire la unele specii , la maturitate ramurile crescand orizontal . Inmultirea acestora se face prin seminte , iar prezenta lor o putem intalni in parcuri si gradini .Pinul , este recunoscut ca inamic al virusurilor , fiind sinonim cu longevitatea si vitalitatea inca din Antichitate . Este un excelent aliat al sanatatii pe timp de iarna .   

 

Bradul

             Bradul , raspandit preponderent in padurile muntoase ale emisferei nordice , este un arbore de talie mare , cu radacina pivotanta , care cuprinde un numar de aprox 45-55 de specii de conifere din familia Pinaceaelor . Se deosebeste de celelalte specii de conifere mai ales prin asezarea unica a frunzelor , care mai poarta in popor si denumirea de ace . Lungimea acestora este in medie de 2 cm si sunt dispuse de-a lungul crengilor in acelasi plan , fata de alte conifere a caror frunze sunt dispuse de jur imprejurul crengilor . Un aspect comun cu celelalte , este acela ca si el isi schimba frunzele treptat ,de-a lungul intregului an , covorul de ace cazute la tulpina bradului fiind deseori vizibil. Fructele acestuia se numesc conuri , semintele acestora fiind o sursa de hrana pentru pasari ,veverite sau alte rozatoare ale padurii . Cand semintele sunt coapte , alveoele se desfac si semintele cad astfel pe pamant . In urma acestui proces , ele dau nastere altor brazi . Din cauza tulpinii foarte drepte , lemnul sau se foloseste in special in constructii , dar si la fabricarea mobilei . 

Plopul

          Plopul , sau stiintific Populus , este un arbore ce face parte din categoria foiaselor , caderea frunzelor acestor specii in timpul toamnei fiind specifica . Acesta este raspandit in mai multe zone si anume in Europa centrala si cea Estica , intalnim ca diversitatea a acestei specii , plopul negru , plopul cenusiu , plopul argintiu si plopul tremurator . Acestia sunt intalniti si in emifsfera nordica . Tulpina sa este dreapta , ceea ce il face sa se gaseasca mai mult pe marginea drumurilor,alcatuindu-se astfel alei de plop . Toamna ,inainte de cadere , frunzele capata o culoare galbena . Lemnul sau este moale , iar deseori este folosit  la recultivarea cu plop a terenurilor virane, a haldelor rezulate din lucrarile miniere, sau a carierelor de piatra abandonate, precum si de-a lungul cailor ferate . Pe o scara mai larga , acesta este utilizat pentru fabricarea hartiei

Specificatii generale despre padurile din tara noastra

              Principalele categorii de paduri din tara noastra se impart in: foioase, mixte (foioase si conifere) si conifere.In afara de valoarea lor forestiera, acestea constituie o resursa importanta de nectar si polen.
        Padurile de conifere , numite uneori si paduri boreale , sunt zone de vegetatie in care predominant este cea arboricola formata din arbori si arbusti si cea gimnospermica alcatuita din brazi si pini .  Acesetea sunt specifiece zonelor cu o latitudine mai sus de 55grade , din emisfera nordica , si unor munti din emisfera sudica .  Padurile de conifere ocupasuprafete foarte mari. In Europa sau Asia mai poarta denumirea de taiga . Astfel ca , sedentarismul este prezent in cazul tuturor animalelor din aceasta zona. Singurele care migreaza de aici in timpul toamnei , sunt cateva specii de pasari care coboara spre latitudini mai mici .
      Padurile de foioase sunt zone cu vegetantie predominanta arboricola .Se gasesc in zona climei temperate umede ,in partea centrala si vestica a Europei,in estul Americii de Nord si in Asia de Est, unde cad in toate anotimpurile precipitatii suficient de bogate pentru ca arborii sa creasca.Printre arborii padurilor de foioase sunt: stejarul, fagul, mesteacanul, ulmul,artarul, frasinul . Toamna, cand arborilor le cad frunzele, functia lor de fotosinteza inceteaza.Fauna acestor paduri ne ofera o gama destul de variata de animale .Aici traiesc lupul, vulpea, caprioara, mistretul, jderul,veverita, pisica salbatica, sturzul, mierla, cucul, gaia, pitigoiul sau . sticletele . Padurile mixte , reprezinta o combinatie de vegetatie intre cea a padurilor de conifere si cea a padurilor de foioase .